Select your preferred language

Resurse pentru formare

Metode de lucru

Cadru pentru asigurarea calitatii

Alte resurse

Reteaua de formatori certificati

Sex vs. Gen

În majoritatea societăților, oamenii tind să vadă termenii "sex" și "gen" drept sinonime. Din acest motiv, atât în vremurile anterioare, cât și în prezent, genul unui nou-născut (în mod obișnuit considerat fie "masculin" sau "feminin") este de obicei atribuit la naștere pe baza organelor genitale și se așteaptă să fie asumat pe întreaga perioadă a vieții acelei persoane. Pe scurt, cineva născut cu un penis va fi "băiat", iar cineva născut cu o vulvă va fi "fată".

Totuși, există o distincție pe care ar trebui să o facem între caracteristicile fizice sau biologice ale unei persoane asociate uneia dintre cele două sexe (de exemplu, având organe genitale masculine sau feminine, păr facial sau nu, hormoni găsiți în sânge) și percepțiile sociale/culturale legate de acestea (de exemplu, modul prin care bărbații sau femeile trebuie să se îmbrace, să se comporte, să arate, roluri care sunt în mod obișnuit atribuite fie bărbaților, fie femeilor). Chiar dacă sunt de obicei considerate interschimbabile, cuvintele "sex" și "gen" au semnificații diferite. Primul, "sex", se referă la caracteristicile biologice ale unei persoane, și anume cromozomii, organele sexuale interne și externe, activitatea hormonală, aspectul (de exemplu părul corporal, masa musculară, sânii, vocea, mărul lui Adam vizibil sau nu). Pe de altă parte, "genul" se referă mai mult la așteptările pe care societatea le are de la bărbați și de la femei (de exemplu purtarea unor haine specifice pentru bărbați, diferite de cele pentru femei, având roluri diferite în familie sau în societate).

Vorbind despre gen, putem observa că, din punct de vedere social și cultural, există o mulțime de așteptări culturale cu privire la modul în care ar trebui să arate o persoană masculină sau feminină. Acestea se referă la masa musculară (de la bărbați se așteaptă să arate mai multă masă musculară și forță fizică), părul corporal (de exemplu în multe culturi este de dorit ca bărbatul să-și arate părul corporal, iar femeile să scape de el), înălțime (de exemplu de la bărbați se așteaptă să fie înalți, de obicei mai înalți decât partenera lor), greutate (de exemplu este mai acceptabil din punct de vedere social pentru un bărbat să fie supraponderal decât pentru o femeie) etc.

Ce este interesant în legătură cu aceste așteptări e și faptul că ele tind să se schimbe mult în timp, având în vedere că ele sunt un rezultat al culturii, mai degrabă decât al biologiei. De exemplu, părul lung a fost și este și în prezent asociat femeilor, în timp ce de la bărbați se așteaptă să păstreze părul scurt. Dar, din anii '60 până în anii '80, părul lung pentru bărbați a devenit mai acceptabil din punct de vedere social și chiar de dorit în anumite contexte. Apoi, în anii '90, părul scurt și un corp atletic au început să devină din nou idealul. Alte exemple sunt bărbații purtând cercei, femeile având tatuaje, bărbații purtând haine roz etc.

Există multe alte aspecte asociate cu ceea ce este acceptabil din punct de vedere cultural sau nu în ceea ce privește cele două genuri. Îmbrăcămintea, coafurile, activitățile tipice, exprimarea emoțiilor, rolurile în familie, îndatoririle casnice, culorile, jucăriile sau hainele sunt doar câteva dintre exemplele cele mai evidente.

În majoritatea culturilor, oamenii se confruntă cu o mare presiune pentru a-și exprima genul în cadrul definițiilor stereotipice ale "bărbatului" sau ale "femeii". În plus, majoritatea societăților consideră sexul și/sau genul ca fiind un concept binar, cu două opțiuni posibile: bărbat sau femeie (sau masculin/feminin). Totuși, acest mod de a vedea lucrurile este greșit în cazul ambelor concepte.

Din perspectiva biologică (adică "sex") există o mulțime de condiții intersexiale care apar în mod natural (oameni care prezintă un amestec sau absența unor caracteristici fizice masculine și feminine: adică organele genitale, cromozomii sexuali, hormonii, structurile reproductive). De exemplu, în cazul hiperplaziei adrenale congenitale (CAH), persoanele care sunt în mod obișnuit considerate femei dezvoltă caracteristici masculine tipice (de exemplu, păr corporal dens, linia părului retrasă, voce groasă, mușchi proeminenți) și organele lor reproducătoare se dezvoltă atipic (cum ar fi clitorisele mai mari decât cele obișnuite sau chiar un clitoris care pare mai degrabă a fi un penis sau labiile care arată ca un scrot).

De asemenea, în ceea ce privește genul, este posibil ca oamenii să nu simtă că se identifică cu genul asociat în mod obișnuit, cu sexul sau chiar cu una dintre identitățile sexuale tradiționale. De exemplu, o persoană transgender se identifică cu un gen diferit de sexul care i-a fost atribuit la naștere (de exemplu, un tânăr care, conform standardelor biologice, este considerat bărbat se identifică cu genul feminin). O persoană de tip cisgender are o identitate de gen care corespunde sexului care i-a fost atribuit la naștere. (de exemplu, un copil a cărui sex a fost desemnat ca bărbătesc în certificatul de naștere și care se identifică ca băiat). Persoanele agender, simt că nu se pot identifica complet cu niciunul dintre cele două opțiuni binare.

O altă confuzie tipică este și cea despre gen și orientare sexuală. Distincția cea mai simplă dintre cele două este că, în timp ce "genul" este mai mult la nivel personal (cum ne percepem noi), orientarea sexuală se află la nivelul interpersonal (de cine suntem atrași).

Discriminare bazată de gen

În conformitate cu "Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor", adoptată în 1979 de Națiunile Unite, discriminarea pe motive de gen este definită ca "orice diferenţiere, excludere sau restricţie bazată pe sex, care are drept efect sau scop să compromită ori să anihileze recunoaşterea, beneficiul şi exercitarea de către femei, indiferent de starea lor matrimonială, pe baza egalităţii dintre bărbat şi femeie, a drepturilor omului şi libertăţilor, fundamentale, în domeniile politic, economic, social, cultural şi civil sau în orice alt domeniu."

Deși această definiție rămâne un punct de referință în ceea ce privește discriminarea femeilor, în ultimii ani discriminarea bazată pe gen a devenit mai cuprinzătoare, făcând diferența dintre sex și gen și mergând mai departe de sistemul tradițional binar, în care genul este clasificat ca fiind masculin sau feminin. De exemplu, "Comitetul pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor" al Organizației Națiunilor Unite definește acum acel sistem drept "discriminare care are loc ca urmare a interacțiunii dintre sexe (ca și caracteristicile biologice ale femeilor și bărbaților) și identitățile lor sociale, atributele și rolurile lor și sensul social și cultural al societății pentru diferențele biologice dintre femei și bărbați".

În practică, aceasta înseamnă că discriminarea bazată pe gen nu se referă doar la femeile care sunt tratate ca fiind inferioare sau mai puțin capabile decât bărbații. Se referă, de asemenea, la situațiile în care o persoană este tratată incorect, deoarece nu se conformează genului care i-a fost atribuit la naștere (de exemplu, femeile considerate prea masculine sau bărbații văzuți ca fiind prea feminini se confruntă cu un tratament incorect din partea colegilor de școală, condamnare din partea unei societăți mai extinse, discriminare la locul de muncă).

Niveluri de manifestare

Discriminarea de gen se manifestă la niveluri diferite ale societății:

  • Nivelul ideologic - diferitele norme culturale dictează rolurile pe care femeile și bărbații ar trebui să le ia în societate (de exemplu, femeile ar trebui să fie cele care își asumă rolul de a oferi îngrijire copiilor, de a se asigura că întreaga casa este curată și ordonată; iar bărbații de a fi "întreținătorul familiei" și "capul familiei").
  • Nivelul instituțional - provenind din diferite ideologii existente la nivel instituțional cu privire la diferențele de capacitate sau putere care ar trebui să existe între femei și bărbați (de exemplu, femeile câștigă mai puțin decât bărbații sau mai puține femei decât bărbați se află în poziția de lider).
  • Nivelul interpersonal - pe baza "rolurilor tradiționale" și a altor norme în societate, relațiile dintre bărbați și femei se transformă în consecință (de exemplu, există așteptări din partea femeilor pentru îngrijirea familiei și a casei, pe lângă responsabilitățile tipice. Dacă spațiul de locuit nu este curat, atunci presiunea și vina sunt îndreptate exclusiv asupra femeii).
  • Nivelul individual - având astfel de roluri și norme atât de adânc înrădăcinate în cultură, femeile încep să acționeze în conformitate cu acest comportament discriminatoriu (de exemplu, deoarece este atât de frecventă și acceptată, multe femei consideră violența domestică ca fiind normală, chiar dacă ele sunt principalele victime ale acesteia). 

Fenomenul există de atât de mult timp și este atât de adânc înrădăcinat în majoritatea culturilor lumii, încât unele dintre manifestările sale nu sunt nici măcar recunoscute ca o formă de discriminare sau opresiune.

Forme de manifestare a discriminării bazate pe gen*:

 

* Mai multe informații despre subiect pot fi găsite în versiunea completă a toolkit-ului, disponibilă pentru descărcare pe site (meniul din stânga)

 

 


 

Acest proiect a fost co-finantat de programul ERASMUS+ al comisiei Europene 

 

Suportul Comisiei Europene pentru realizarea acestei publicații nu constituie o asumare a continuțului acesteia, care reflectă doar opiniile autorilor, și Comisia nu poate fi răspunzatoare pentru nici o utilizare a informațiilor prezentate aici. 

 


Creative Commons LicenceConținutul acestui website este pus la dispoziție sub o licență  Creative Commons Atribuire-Necomercial-Distribuire în Condiţii Identice 4.0 Internațional (CC BY-NC-SA 4.0).