Cadrul pentru asigurarea calitatii in educatia inter-pares
Ce este educatia intre egali (inter-pares)?
-
Un proces orizontal
Metoda formării între egali se bazează pe convingerea că mesajul pe care tinerii îl transmit colegilor lor este adesea mai credibili și mai eficient decât atunci când este difuzat de către o persoana cu autoritate. Contrar sistemelor educaționale formale, în care transmiterea cunoștințelor este verticală (de obicei: o lecție ținută de un profesor elevilor săi), formarea între egali este un proces orizontal în care tinerii se educă reciproc într-un spirit de învățare reciprocă. Aceasta abordare pornește de la prezumția că fiecare individ poate fi atât elev cât și profesor și că un grup va cunoaște mai multe lucruri decât un individ.
Metodele de formare între egali au fost utilizate de mulți de-a lungul anilor, de la susținerea teoriilor lui Aristotel la sistemele educaționale comune, care erau foarte populare în Europa în secolul al XVIII-lea.
Educația între egali este acum o formă tot mai importantă de educație non-formală în sectorul tineretului, oferind oportunități pentru implicarea socială tinerilor prin dezvoltarea conștiinței de sine, a conștiinței sociale, a competențelor sau talentelor speciale, a competențelor interculturale și a proiectelor bazate pe comunitate. Este însă nevoie de o reflecție pedagogică despre cum să susținem pe termen lung tinerii pentru a dezvolta competențe cum ar fi mentalitatea orientată spre dezvoltare, conștiința de sine, încrederea în sine, abilitățile de comunicare, abilitățile de lucru în echipă, abilitățile de vorbire în public, abilitățile de facilitare. Prin urmare, aceasta implică proiectarea proceselor de formare pentru tineri, definirea rezultatelor învățării și crearea de mecanisme care să sprijine tinerii în evaluarea, îmbunătățirea și transferul constant al competențelor în viața personală și profesională.
-
O formă de implicare socială
Educația nu este niciodată neutră. Este gândită fie pentru a menține situația existentă (impunând cultura, cunoștințele și valorile dominante) fie pentru a elibera oamenii, ajutându-i să devină membri critici, creativi, liberi, activi și responsabili ai societății. Oamenii vor acționa asupra problemelor față de care au sentimente puternice. Formarea între egali este o modalitate de a identifica aspectele pe care tinerii le consideră importante ACUM, stimulând gândirea critică și motivația de a participa la combaterea problemelor sociale sau politice.
Formarea între egali este, ca proces independent, o acțiune care facilitează participarea tinerilor în societate. Prin formare, tinerii încearcă noi experiențe interculturale, învață să își definească propriile valori și preocupări, să dobândească abilități valoroase și pot fi motivați să întreprindă acțiuni sociale sau politice. Indiferent dacă sunt actori sociali sau politici conștienți sau aleg să se implice mai puțin, tinerii au influență într-o mare varietate de sectoare. Marele potențial pe care il au pentru a aduce contribuții pozitive în societate nu a fost atins pe deplin.
Educația și sprijinirea tinerilor ca agenți de schimbare de orice natură poate în cele din urmă să inspire o evoluție a culturii în general. Adulții, organizațiile și instituțiile trebuie să ia în considerare perspectivele și nevoile tinerilor atunci când iau decizii. Dacă tinerii arată o conștiință interculturală și demonstrează noi competențe pentru a se integra într-o lume diversă, multe alte sectoare din societate le vor urma exemplul.
-
Abordarea noastra
Materialele și instrumentele folosite de parteneri în procesul de elaborare a acestui program se bazează pe programe și cadre pedagogice recunoscute pe plan internațional, dintre care cele mai notabile sunt:
- Programul de formare între egali al Institutului A WORLD OF DIFFERENCE® al Ligii Anti-Defăimare (Anti-Defamation League USA);
- Metodologiile utilizate în rețeaua Y-Peer pentru propriile programe de educație între egali
- Programul premiat Belieforama™ (care abordează tematica diversității religioase și educației anti-discriminare) al C.E.J.I. (O contribuție evreiască pentru o Europă incluzivă);
- Cadrul "Învățare pentru bunăstare" al Fundației Learning for Wellbeing.
Parteneriatul a adus o experiență unică în combinarea formării între egali, învățării experiențiale și educației pentru diversitate. Formatul de training creează un mediu extrem de participativ, experimental și interactiv, în care participanții dezvoltă conștiința de sine, comunicarea veritabilă, implicarea în societate, abilitățile metacognitive și competențele de leadership, facilitarea, modelarea rolului și managementul de proiect.
-
Standarde în educația inter-pares
În rețeaua E.P.T.O. am elaborat o listă cuprinzătoare de standarde pentru programele de formare la egal la egal. Prin "standard", înțelegem un nivel de calitate sau de realizare (necesar sau convenit) și / sau ceva folosit ca măsură, normă sau model în evaluările comparative.
Aceste standarde sunt importante pentru:
- evaluarea calității programelor de formare la egal la egal (și a celor ale organizațiilor membre și ale partenerilor săi);
- a oferi tuturor actorilor din domeniu o "listă de verificare" a criteriilor de calitate pe care să le ia în considerare atunci când elaborează programe de formare între egali
- a sprijini alte entități care doresc să își îmbunătățească serviciile prin intermediul unei standardizări a cursurilor de formare.
Acest cadru a fost cel utilizat și în cadrul programului "Peers for Equality", asigurându-i calitatea și relevanța acestuia în "catalogul" EPTO.
Peer Training Standards
STANDARDS |
EXAMPLES (“EPTO'S WAY”) |
ASPECT I: HORIZONTAL LEARNING ENVIRONMENTThe ‘How’: methods |
|
S01) Peer factor(s) should connect the participants in the training. |
Definition of target group; recruitment strategy based on member youth or youth-serving organisations |
S02) The peer factor(s) should be explored and built upon to create connection and sense of belonging to the group. |
Pedagogical activities to get to know each other and explore own identity. |
S03) Ethics of equality, inclusion and respect for diversity should be guaranteed and put into action throughout the training. |
Values and historical core business of the organisation.
|
S04) The underlying principles of peer training should be presented to the participants and put into action throughout the training. - Mutual learning: all individuals are both learners and teachers. - Collective knowledge: knowledge of a group necessarily greater than knowledge of one individual. - Legitimacy & role-modeling: a message delivered by peers is more credible and efficient than delivered by authority figures. - Peer training as part of non formal education in the youth sector. |
Introduction session presenting peer training assumptions. |
S05) The training should generate critical thinking, not impose any preconceived message or deliver content dictated by authority figures. |
Values and governance model of the organisation.
|
S06) Competent facilitation should be ensured to manage the group process. |
Certification and competence framework of facilitators. |
S07) A safe and supportive environment should be set up to encourage participants to take responsibility for their learning process. |
Building the foundation. Team-building activities. |
S08) A common ground should be reached to create a sense of ownership and provide the group with a safety net in case of conflict. |
Ground rules. Hopes and Fears (not only the facilitator's responsibility to match expectations – ownership of the group in their learning). |
S09) Experiential learning should be fostered for participants to live meaningful experiences, empathize and relate. |
Learning cycle. |
S10) Formats of activities should be diversified as much as possible to match participants' inner diversity and learning patterns. |
Diversify formats of activities. Expertise on inner diversity/learning to learn.
|
S11) Flexibility should be ensured to leave space for participants’ ideas and to respond to the group's needs. |
Monitoring tools. Daily debriefing between facilitators. Regular check-ins and check-outs to get the group's feedback. |
ASPECT II: TRANSFERRABLE LEARNING OUTCOMESThe ‘What’: competences |
|
S12) Pedagogical processes and activities should be designed according to where young people start from (BEFORE the training). |
Recruitment strategy and procedure based on member organisations. Application forms (with expectations and contributions. (Skype) interviews. Symbolic commitment (contract). Initial self-assessment form (focused on competences). Learning diary/journal. |
S13) Realistic and achievable learning outcomes should be defined to ensure that learning happens DURING the training. |
Competence framework. Agenda samples. |
S14) Mechanisms and incentives should be created to support young people in improving, transferring and utilizing their competences AFTER the training. |
Recognition tools and systems. Evidences of practice. Mentoring. Workshop opportunities. Additional trainings and curricula. Peer trainer agreement with roles and responsibilities and use of the manual. |
ASPECT III: SUSTAINABLE SOCIAL IMPACTThe ‘Why’: effects |
|
S15) The training should enable youth to deal with issues affecting them directly. The pedagogical process should include activities on social action. |
Entire unit of pedagogical programme dedicated to social action. |
S16) The training should enable youth to be multipliers. Participants should have opportunities to practice and improve their facilitation skills. |
Second training of certification process (train-the-trainer) dedicated to the practice of facilitation. Workshop opportunities. |
S17) The training should enable youth to be agents of social change. A close follow up of the training and participants should be carried out. |
Sending pedagogical resources to the participants. Offering pedagogical consultancy. Online platform. |
S18) The impact of the training should be assessed. |
Mid-term evaluation. Participants' activity reports. Reports from member organisations. |